Miercuri, 17 aprilie 2024, oficiali UE, experți și consilieri fiscali au discutat despre modalitățile de simplificare, raționalizare și pregătire pentru viitor a sistemului fiscal al UE, în cadrul unei conferințe organizate de European Tax Adviser Federation (ETAF) la Bruxelles. Evenimentul, care s-a desfășurat cu sala plină, a adunat și 1.800 de persoane online.
În discursul introductiv, președintele ETAF, Philippe Arraou, a dat de gândit cu câteva idei preliminare paneliștilor prin prezentarea manifestului ETAF, care prevede 25 recomandări pentru Comisia Europeană și Parlamentul European pentru următorii cinci ani.
În timpul primului panel, moderat de Elodie Lamer, jurnalist Tax Notes, s-a purtat o discuție prospectivă despre cum ar trebui să arate viitoarele politici fiscale sub următoarea conducere a Comisii Europene.
Benjamin Angel, director al Direcției de impozitare directă, coordonare fiscală, analiză economică și evaluare din cadrul DG TAXUD a Comisiei Europene, a reamintit publicului că principala prioritate este adoptarea celor opt texte aflate în prezent în discuție. Acesta a afirmat că discuțiile vor fi reluate încă din timpul Președinției belgiene a Consiliului UE cu privire la propunerea de directivă pentru combaterea utilizării abuzive a entităților fictive (UNSHELL). Deși nu este preconizată până la sfârșitul mandatului actual, este puțin probabil ca directiva privind Combaterea rolului facilitatorilor implicați în facilitarea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive în Uniunea Europeană (SAFE) să dispară complet de pe agenda următoarei Comisii Europene, a spus Angel. În opinia sa, ar putea crește în importanță și alte subiecte „la modă”, cum ar fi impozitarea muncii transfrontaliere de la distanță.
Angel a mai declarat că nu se așteaptă nicio nouă propunere în domeniul fiscal în cadrul mandatului rămas, deoarece propunerea pentru a noua modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC) în materie fiscală, pentru a însoți implementarea celui de-al doilea pilon și pentru a evita raportarea multiplă pentru companiile care intră sub incidența acesteia, a fost suspendată deoarece lucrările privind îndrumările administrative sunt încă în desfășurare la OCDE. Însă a anunțat că în luna mai va fi lansată o evaluare onestă a eficienței modificărilor succesive aduse DAC (de la DAC1 până la DAC6).
Pentru eurodeputatul Isabel Benjumea Benjumea (PPE, Spania), deplasarea spre dreapta a Parlamentului European după alegerile europene din 2024, prevăzută în sondaje, va duce la o mai mică presiune pentru o mai mare armonizare a impozitării. „Cred că limbajul coordonării, al schimbului de informații, al simplificării și al competitivității vor fi cuvintele-cheie în orice negociere fiscală în următorul mandat”, a spus aceasta.
Panayiotis Nicolaides, director de cercetare la Observatorul fiscal al UE, a subliniat că impozitarea este dictată de condițiile economice. Diferitele crize ar putea obliga statele membre să își majoreze veniturile fiscale și, în opinia sa, acesta va fi cu siguranță motorul viitoarelor politici fiscale. În acest sens, el a pledat pentru un impozit minim global pe averea netă a miliardarilor.
Bart Van Coile, președintele Institutului Belgian pentru Consilieri Fiscali și Contabili (ITAA), reprezentând profesia fiscală în dezbatere, și-a exprimat dorința pentru o „nouă Comisie Europeană care să se bazeze pe încrederea în contribuabili și intermediari, în special în consilierii fiscali și experții contabili care urmează coduri etice puternice de conduită”. El a mai subliniat faptul că legislatorii UE ar trebui să acorde prioritate prevenirii abaterilor comise de intermediarii neautorizați, simplificării legislației fiscale și respectării normelor pentru întreprinderi și consilieri fiscali și reducerii sarcinilor impuse contribuabililor care se confruntă cu reglementările în schimbare, în special pentru IMM-uri.
Cel de-al doilea panel, moderat de Jacomien van den Hurk, Director EU Public and Regulatory Affairs la PwC, a abordat perspectivele consilierilor fiscali din UE. Membrii panelului au discutat în detaliu despre complexitatea legislației fiscale a UE și despre anunțul recent al Comisiei Europene de a reduce cu 25% dispozițiile de raportare pentru companii.
Ana Xavier, șefa Departamentului de analiză economică a impozitării și evaluare a impactului din cadrul DG TAXUD a Comisiei Europene, a invitat publicul să reflecteze asupra sursei poverii administrative în materie de impozitare, și anume fragmentarea sistemelor fiscale din Europa. Această fragmentare generează complexitate și costuri, care pot ajunge, în unele cazuri, până la 54 miliarde de euro pentru conformitatea cu impozitul pe profit din corporații, a spus ea.
Pentru Sean Bray, directorul pentru politici europene al Tax Foundation Europe, proiectarea fiscală și scopul acesteia sunt de o importanță capitală. El și-a exprimat regretul față de echitatea adesea trecută cu vederea și potențialul impact asupra scalabilității legislației fiscale complexe asupra companiilor, îndemnând la o discuție mai amplă despre aceste aspecte în context european.
Transparența și cererea tot mai mare de informații cu privire la strategia fiscală a companiilor au fost tratate de asemenea în cadrul panelului. Pascal Saint-Amans, fost director al Centrului OCDE pentru Politici Fiscale și Administrație, cercetător nerezident la Bruegel, partener la Brunswick, a reflectat asupra evoluției percepției fiscale în ultimii 15 ani, de la un „subiect tehnic obscur rezervat specialiștilor” la un aspect puternic examinat de societate și guverne. Această schimbare a dus la creșterea interesului politic și a exigențelor privind transparența, determinând întreprinderile să își regândească abordarea față de politica fiscală și de gestionare a riscurilor. Acesta a subliniat și importanța reputației și a datoriei față de societate, alături de conformitate, îndemnând companiile să se pregătească pentru viitoarele dispoziții privind transparența și să analizeze, la nivelul consiliului de administrație, modul în care se prezintă și poziția lor cu privire la aspectele fiscale.
Participanții au mai discutat despre impactul digitalizării și inteligenței artificiale asupra activității consilierilor fiscali. În acest sens, Florin Toma, expert contabil, membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), a declarat că trebuie să facem distincția între impactul direct asupra activității consilierilor fiscali și asupra interacțiunilor acestora cu autoritățile fiscale într-un mediu digital. Toma a recunoscut potențialul inteligenței artificiale pentru anumite sarcini repetitive de a spori eficiența, precizia și analiza predictivă în activitatea de consiliere fiscală, ceea ce ar putea duce la reducerea costurilor și la mai mult timp disponibil pentru consiliere strategică. Cu toate acestea, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rolul viitor al consilierilor fiscali într-un mediu condus din ce în ce mai mult de inteligența artificială generativă, subliniind importanța formării continue și a organizațiilor profesionale pentru a se adapta la aceste tendințe tehnologice și pentru a asigura relevanța continuă a profesioniștilor din domeniul fiscal. Acest lucru este cu atât mai important cu cât consilierii fiscali vor fi cei care vor ajuta IMM-urile să se digitalizeze, a concluzionat Toma.